noiembrie 17, 2008

Țara noastră sub jeturi


bodishor zice că și lui i s-a întâmplat și nu sunt chiar de condamnat acei domni. ba da tată, cam sunt. tu erai în mașină pe magheru și era traficul infect, n-ai mai putut să te ții și ți-ai găsit un loc pentru sufletul tău. dar acești domni NU au făcut așa.
nu, unul dintre ei era un nuntaș vesel îmbrăcat la costum, pe care pauza de țigară l-a prins pe trotuarul dinspre bulevardul Kogălniceanu, lângă un amărât de pom, la lumina felinarelor. iar eu treceam cu midori_sss în plimbarea noastră romantică de duminică seara și pe mine m-a deranjat că în plină stradă m-am întâlnit cu un jet. am scos telefonul si i-am făcut o poză, păcat că e așa prost luminat orașul ăsta și a ieșit prea întunecată. să fi avut un DSLR la mine, l-aș fi tras în cadru și l-aș fi photoshopat cu mare artă (stăteam să învăț photoshop numai pentru asta), ca să-l vadă lumea. aaaah, și într-o bună zi ar fi intrat fiică-sa aici și i-ar fi văzut poza și toți colegii ei de la școală și măcar ar fi scăpat fata de prezența lui la ședințele cu părinții.
al doilea pompier de ocazie m-a văzut că parchez în timp ce se apropia, m-a văzut că sunt la volan și vorbesc la telefon. știu că m-a văzut, pentru că ochii lui s-au înfipt în ai mei și privirea lui spunea prevestitor: fii atent! a trecut pe lângă mașină, spre garaj, s-a oprit în spatele ei, ascuns după pudica Linda și a început să contribuie la umiditatea solului de ciment.
dialog nerecomandat, în genere, oamenilor sensibili:
- ce faci domne, zic, te piși pe mașina mea? (și era trecut omul de vreo 60, mi-era rușine de rușinea lui; lui nu...)
- nu mă piș domne pe mașină, nu vezi, mă piș încolo. mă dau după ea.
- unde te dai domne, dă-te undeva la o toaletă, te văd oamenii de la balcoane, copii...
- fugi domne de-aici, dacă nu mai pot să mă țin!
- măcar te băgai după garaj! poate-ți fac o poză! (și mă prefac că merg spre el cu telefonul.)
ei, omul n-are nici o treabă, mă invită să-i fotografiez dotarea. și mă face țăran:
- ești țăran, ai venit tu în București să-mi faci mie morală!
(probabil figura mă trădează încă...)
- sunt născut la kilometrul 0, îi arunc eu peste umăr, mulțumit că I don't have what it takes pentru a trece drept bucureștean.

Niciun comentariu: