prin bookfest

azi mi-a zis adishore că îi pare rău că nu mai scriu pe blog. dacă mă uit bine... da, aşa e. n-am mai punctat de vreo lună. adishore era fan mapsandstories pentru că citea prostiile mele cînd n-avea ce face la birou. asta e tot ce poţi spera, ca şi om de litere, în ziua de azi - să te citească angajaţii sîrguincioşi în dimineţile lente de luni, marţi şi vineri, facîndu-ţi loc strategic între cafeaua de la 9 şi ţigara de la 9 şi-un sfert.
i-am zis adishore-ului că scriu o carte şi i-am cerut o părere în privinţa titlului. eu şi midori găseam că "sărută-mă şi taci!" n-ar fi tocmai rău. adishore l-a făcut praf în 2 secunde. n-a zis nimic, doar a zîmbit cu zîmbetul "mda! banal..." ultima ei carte de pe noptieră e "gustul femeilor urîte", care are un titlu ambiguu, prin urmare atrăgător. abia aştepţi să vezi dacă e vorba de gustul lor în materie de... sau gustul lor aşa cum îl gustă bărbaţii frumoşi. bineînţeles că acuma trebuie să schimb titlul cărţii mele, pentru că deja am vorbit despre el şi nu mai e o surpriză pentru nimeni. dar, merde, nu-mi propun nimic spectaculos în cartea asta, tot nişte glumiţe şi întîmplări amuzante, ceva lejer, ce atîta efort să atrag atenţia.
toată discuţia asta pornise de la întrebarea mea de tutz sadea: eu n-aş pune mîna să cumpăr un roman dacă nu mi-ar fi recomandat insistent autorul respectiv, sau nu m-ar fascina de-a dreptul lectura primelor nushcîte zeci de pagini... adishore deschide cartea dacă îi place titlul şi o cumpără dacă îi place şi rezumatul de pe ultima pagină (adishore, am înţeles bine?). eu credeam că sarcina ăluia de scrijeleşte recenzia sau elogiul de pe ultima pagină e cea mai ingrată, pentru că nimeni nu bagă la cap ce bate el cîmpii acolo. cînd colo, tocmai rîndurile alea exilate nasc în cetăţean decizia de cumpărare.
ehei, dar să ne mai ţinem caii. i-am făcut adishore-ului bucuria să mai citească ceva pe mapsandstories şi ne-am răzbunat cu ocazia asta că ne-a pus la treabă, scriind tocmai despre ea. na, să te discute şi să te oprească pe stradă fanii mei entuziaşti!
aa, să ştiţi că adishore nu freacă duda la birou, chiar lucrează ;). iar autorii mari nu scriu cărţi să le cumpere lumea, ci să le citească.