chaudeau

în fiecare dimineaţă cînd mă trezesc, mă minunez mai întîi că sunt viu. asta mă bucură atît de mult încît mai prestez o scurtă repriză de somn. e felul meu de a sărbători. dacă visez urît, mă bucur că a fost vis. asta e o reminiscenţă de prin şcoala primară, cînd mă tot băteam cu colegii sau făceam alte prostii, de luam 4 la purtare. pe urmă visam că erau chemaţi părinţii la şcoală să li se frece ridichea. situaţia ajungea pe muchie, cînd mă trezeam. camera mirosea a ridiche proaspătă, dar dimineaţa zîmbea deja peste lume şi totul era bine.
dacă am rămas fără bani, mă bucur că e soare. pentru că şi dacă n-ar fi fost soare, tot lefter m-aş fi chemat. aşa măcar îţi vine să zîmbeşti. dacă stau acum şi beau o cană de chaudeau (şodo pe romîneşte ;)), sunt bucuros că e dulce. pentru că dacă n-ar fi fost dulce, tot "roşu în gît" s-ar fi chemat că am. te-ai prins cred - vreau să zic că încă se poate trăi bine, dacă ai dispoziţia potrivită.
unul dintre cele mai bune bancuri pe care le-am auzit vreodată e aşa: iţic - sunt mîndru că sunt evreu! ştrul - de ce, mă iţic? - păi şi dacă nu eram mîndru, tot evreu eram!